Partea a doua a articolului continuă cu prezentarea metodei AMDE cu următoarea etapă esențială – Faza de analiză, în care se detaliază modul de identificare a defectelor potențiale, precum și determinarea nivelului de risc (RPN – Risk Priority Number) asociat acestora. De asemenea, se abordează și optimizarea construcției sau a sistemului, pe baza rezultatelor obținute din analiza AMDE, cu sprijinul tabelului de lucru AMDE ca instrument central al deciziei. Pentru o mai bună înțelegere, în cadrul articolului este inclus și un exemplu didactic, care să ilustreze aplicarea practică a metodei în condiții reale de proiectare și dezvoltare.

Articolul abordează rolul chestionarelor ca instrumente de lucru în cadrul misiunilor de audit intern, în contextul aplicării Standardelor Globale de Audit Intern (ediția 2024). Sunt analizate trei tipuri de chestionare: chestionarul de luare la cunoștință, chestionarul de control intern și chestionarul-listă de verificare. Aceste instrumente contribuie la îndeplinirea cerințelor privind culegerea de informații pentru analiză și evaluare (Standardul 14.1), evaluarea riscurilor misiunii de audit intern (Standardul 13.2) și documentarea misiunilor (Standardul 14.6), fiind foarte importante pentru aplicarea unei abordări sistematice și metodologice.

Articolul analizează teoria scenariilor ca instrument strategic esențial pentru organizațiile care trebuie să facă față unui mediu marcat de incertitudine profundă și schimbări rapide. În contextul limitelor modelelor tradiționale de analiză a riscurilor, planificarea prin scenarii oferă o alternativă calitativă, ajutând la explorarea viitorurilor posibile și la dezvoltarea unor răspunsuri adaptative. Sunt prezentate fundamentele teoretice, etapele de construire a scenariilor și modul în care acestea pot sprijini luarea deciziilor în fața incertitudinilor critice. Articolul subliniază că, în loc să prezică viitorul, scenariile pregătesc organizațiile pentru multiple direcții posibile, facilitând gândirea strategică și anticiparea riscurilor emergente.

Articolul evidențiază rolul esențial al inteligenței emoționale în performanța profesională, dincolo de proceduri și indicatori tehnici. În domenii precum auditul, gestionarea neconformităților sau relațiile cu clienții, abilitățile emoționale – precum empatia, autoreglarea și comunicarea eficientă – contribuie decisiv la evitarea conflictelor, la crearea unui climat constructiv și la îmbunătățirea continuă. Astfel, inteligența emoțională devine un instrument strategic în managementul calității, influențând pozitiv deciziile, coeziunea echipelor și reputația organizației.

Articolul prezintă o evaluare neoficială a serviciilor feroviare de pasageri din SUA și Canada, în urma unei călătorii de peste 15.000 km cu trenurile AMTRAK și VIA. Analiza comparativă se bazează pe criterii europene de calitate, adaptate la realitățile nord-americane, și scoate în evidență particularitățile acestor servicii în raport cu cele din Europa, în special România. Observațiile oferă perspective valoroase și lecții aplicabile pentru îmbunătățirea transportului feroviar românesc.

Articolul subliniază importanța apei ca bun comun și resursă limitată, care necesită o gestionare durabilă, în contextul presiunilor tot mai mari exercitate de sectoare precum agricultura, industria și energia. Este prezentat cadrul legislativ al Uniunii Europene în domeniul protecției apei, cu accent pe Directiva-cadru privind apa (2000/60/CE), care vizează prevenirea poluării, utilizarea durabilă a resurselor și protejarea ecosistemelor acvatice. De asemenea, sunt detaliate măsurile pentru combaterea poluării cu substanțe periculoase, evidențiind responsabilitatea UE în fața provocărilor generate de schimbările climatice și de presiunile antropice asupra resurselor de apă.