Autor: Auditor financiar / membru CAFR Constantin GHEORGHE

Nota autorului:
Standardul internațional ISO 37301:2021 reprezintă un cadru sistemic de management al conformității, conceput pentru a răspunde complexității crescânde a mediului de reglementare în care operează organizațiile moderne. Prezentul articol analizează arhitectura conceptuală a standardului, evidențiind elementele sale fundamentale — contextul organizațional, leadershipul, funcția de conformare, evaluarea riscurilor și mecanismele de îmbunătățire continuă. Prin exemple concrete din sectoare diverse (transport, farmacie, IT, energie), lucrarea demonstrează că ISO 37301 nu reprezintă o sarcină administrativă suplimentară, ci un instrument strategic care transformă conformitatea într-un avantaj competitiv și un vector de construire a încrederii instituționale.

Autor: Ing. Ec. Adelina Elena DOBRE

Nota autorului:
Ediția ISO 19011:2026 marchează cea mai amplă reconstrucție a auditului sistemelor de management din ultimul deceniu, transformând un standard tradițional într-un instrument adaptat unei realități digitale accelerate. Articolul analizează comparativ edițiile 2018 și 2026, evidențiind schimbările structurale care redefiniesc modul în care sunt planificate, desfășurate și evaluate auditurile: introducerea oficială a auditului la distanță, extinderea domeniului către procese digitale end-to-end, modernizarea programului de audit și consolidarea competențelor digitale ale auditorilor. Rezultatele sunt sintetizate într-un tabel comparativ extins, care oferă o imagine clară asupra celor mai importante modificări și asupra implicațiilor pentru practicieni. Studiul demonstrează că ISO 19011:2026 nu reprezintă o simplă actualizare, ci o schimbare de paradigmă, cu impact direct asupra modului în care organizațiile își proiectează și își guvernează procesele de audit într-un mediu tehnologic în continuă evoluție.

Autor: Drd. Dipl. Ing. Ec. Irina COICIU

Nota autorului:
Într-un mediu organizațional marcat de incertitudine, interdependențe operaționale, riscuri cibernetice, presiuni de reglementare și așteptări tot mai ridicate din partea stakeholderilor, continuitatea activității nu mai poate fi tratată doar ca un set de documente pregătite pentru situații excepționale. Planurile de continuitate, procedurile de răspuns și scenariile de criză își dovedesc valoarea numai atunci când sunt cunoscute, înțelese și testate de persoanele care trebuie să le aplice în practică.

Articolul analizează rolul testării în cadrul Business Continuity Management (BCM), cu accent pe principalele tipuri de exerciții utilizate pentru validarea planurilor, pregătirea echipelor și dezvoltarea capacității organizaționale de răspuns. Sunt abordate forme diferite de testare, de la walkthrough și tabletop exercise, până la simulări funcționale, teste tehnice, exerciții de recuperare IT, simulări cu furnizori critici și exerciții integrate de criză. Fiecare tip de testare are un nivel diferit de complexitate, un scop specific și o contribuție distinctă la consolidarea continuității activității.

Premisa centrală a articolului este că un plan de continuitate netestat rămâne, în esență, o ipoteză organizațională. Testarea transformă documentația în experiență practică, clarifică roluri, evidențiază dependențe, susține coordonarea între echipe și contribuie la dezvoltarea unei culturi organizaționale orientate spre pregătire, responsabilitate și învățare. Din această perspectivă, exercițiile de continuitate trebuie privite ca mecanisme esențiale prin care organizațiile își dezvoltă capacitatea reală de a răspunde la întreruperi și situații de criză, nu ca activități administrative sau formale.

Autor: Ema Claudia LEON

Nota autorului:
Transparența salarială nu mai este o opțiune, ci o obligație europeană care schimbă profund cultura organizațională. Directiva (UE) 2023/970 impune publicarea intervalelor salariale în anunțurile de angajare, interzice clauzele de confidențialitate și oferă angajaților dreptul de a solicita anual informații despre nivelul mediu de salarizare pe roluri similare, defalcate pe sexe. Companiile cu peste 50–100 de angajați vor fi obligate să raporteze diferențele de remunerare între femei și bărbați, iar discrepanțele nejustificate vor declanșa audituri salariale interne.

Articolul explică cum această transformare depășește sfera juridică și devine un proces de calitate organizațională, bazat pe standardizare, trasabilitate și echitate. Transparența nu doar previne discriminarea, ci și pierderea de talent, consolidând încrederea și retenția. Liderii sunt chemați să adopte un nou tip de leadership — bazat pe claritate și responsabilitate — iar companiile trebuie să se pregătească prin audituri salariale, grile transparente și raportări periodice.

Într-o piață unde lipsa transparenței devine semnal de alarmă pentru candidați, firmele care acționează rapid vor câștiga avantaj competitiv și reputație solidă.

Autor: Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae-George DRĂGULĂNESCU

Nota autorului:
Clienții/ beneficiarii din România ai prestatorilor de servicii din categoria furnizorilor de utilități sau de comunicații electronice au – de peste 3 decenii, în calitatea lor de consumatori de servicii cu drepturi legal recunoscute – atât DE UNDE alege cât și CE alege.

Dar, în necesara evaluare + selecție efectuată de ei (având în vedere atât continua creștere a numărului acestor prestatori cât și multiplicarea/ diversificarea ofertelor lor) – în scopul contractării serviciilor furnizate – aceștia ar trebui să aibă în vedere, în primul rând, CALITATEA utilităților/ comunicațiilor electronice furnizate și a serviciilor asociate, mai ales a comunicării furnizorilor cu clienții lor) și, doar în subsidiar (deloc exclusiv!), TARIFELE asociate prestațiilor efectuate.

Realitățile evoluției piețelor aferente din România demonstrează – în condițiile concurenței tot mai intense între operatorii de comunicații (și între unii furnizori de utilități, alții beneficiind de monopoluri naturale) – atât variabilitatea în limite relativ largi (în timp, la un același furnizor, dar și de la un furnizor la altul) a CALITĂȚII cât și publicitatea comercială (exclusiv de primă parte) aferentă care se bazează mai ales pe TARIFE, considerate încă a fi, de mulți clienți din România, (mult) mai importante decât CALITATEA.