Autor: Lector universitar doctor Ionela Carmen PIRNEA

Nota autorului:
Balanced Scorecard, definit de Robert Kaplan şi David Norton, oferă o abordare strategică pentru îmbunătăţirea performanţelor de afaceri. Modelul a apărut ca urmare a limitelor sistemului de evaluare a performanţelor organizaţionale bazate pe indicatori financiari şi acest model propune utilizarea indicatorilor non-financiari impreună cu indicatorii financiari. Balanced Scorecard a evoluat de la un instrument de măsurare a performanţei la un sistem de management strategic şi apoi la un instrument de gestionare a schimbărilor. Performanţa unei organizaţii este, în prezent, abordată nu numai din punct de vedere economic ci şi din punct de vedere social şi al protecţiei mediului. În acest context, articolul evidenţiază rezultatele unei analize realizate de autor privind acest model care poate fi îmbunătăţit prin integrarea principiilor de dezvoltare durabilă, aspect surprins prin conceptul de Sustainability Balanced Scorecard.

Autor: Auditor financiar / membru CAFR Constantin GHEORGHE

Nota autorului:
Odată cu intrarea în vigoare a Directivei CSRD şi adoptarea Standardelor Europene de Raportare a Sustenabilităţii (ESRS), companiile se confruntă cu o nouă provocare: asigurarea credibilităţii datelor ESG. Prezentul articol analizează rolul sistemului de control intern în colectarea, validarea şi raportarea informaţiilor de sustenabilitate, propunând un cadru practic bazat pe modelul COSO. Sunt prezentate cadrul legislativ european şi românesc aplicabil, principalele riscuri şi controale, rolul auditului intern, precum şi exemple concrete şi bune practici din industrie.

Autor: Dr. Ing. Emil CIOBANU

Nota autorului:
Gestionarea sistemelor de management a devenit o activitate centrală pentru numeroase organizații, iar obținerea certificării râmăne unul dintre obiectivele urmărite cel mai frecvent. Acest articol sintetizează evoluțiile recente din domeniu, analizând distribuția certificărilor pe tipuri de sisteme, țări și sectoare de activitate (EAC Scope). Datele provin din raportările anuale ISO Survey și IAF CertSearch, oferind o imagine coerentă asupra tendințelor globale: dinamica certificărilor în timp, statele cu cele mai multe certificate, precum și repartiția pe domenii și standarde. Rezultatul este o perspectivă comparativă utilă pentru organizații și profesioniștii implicați în dezvoltarea, evaluarea sau auditarea sistemelor de management.

Autori: Ing. Ec. Adelina Elena DOBRE și Auditor intern public superior Iuliana-Monica BEȚIU

Nota autorilor:
Elicitarea, deși consacrată de decenii în domeniul intelligence, rămâne un teritoriu insuficient explorat în auditul intern, în ciuda potențialului său de a dezvălui informații autentice, nefiltrate și profund relevante pentru evaluarea proceselor. În acest număr, propunem o abordare structurată și aplicativă a elicitării, integrând perspective din psihologia comunicării, modele cognitive și tehnici HUMINT, pentru a demonstra că auditorul modern are nevoie de competențe conversaționale avansate, dincolo de interviul formal și analiza documentară.

Partea I a articolului oferă cadrul conceptual necesar pentru înțelegerea elicitării ca proces strategic de comunicare. Sunt prezentate fundamentele teoretice, mecanismele psihologice care o fac eficientă, relevanța sa în auditul intern și variabilele cognitive și emoționale care influențează performanța auditorului. În centrul acestei prime părți se află cele unsprezece tehnici operaționale de elicitare, explicate în profunzime și ilustrate prin exemple adaptate contextului organizațional. Scopul este de a oferi auditorilor un set de instrumente conversaționale concrete, aplicabile în interviuri, discuții informale și situații de observare directă.

În numărul viitor, articolul va continua cu partea a II‑a, dedicată dimensiunilor avansate ale elicitării. Vom explora rolul limbajului verbal, paraverbal și nonverbal în orientarea subtilă a conversației, precum și tehnicile de contra‑elicitare, esențiale pentru protejarea auditorului în situații sensibile. De asemenea, vom integra elicitarea în metodologia completă a unei misiuni de audit și vom analiza scenarii practice relevante pentru auditul culturii organizaționale, auditul operațional și auditul conformității. Articolul se va încheia cu o discuție aplicată despre implicațiile etice și limitele profesionale ale elicitării, în acord cu principiile IIA.

Prin această structură în două părți, ne propunem să oferim o perspectivă completă, riguroasă și modernă asupra elicitării, transformând-o dintr-un concept teoretic într-un instrument practic, indispensabil auditorului intern contemporan.

Autor: Ema LEON

ÎNota autorului:
Articolul analizează provocările și transformările leadershipului în era muncii hibride, evidențiind decalajul dintre cultura managerială tradițională din România și realitățile actuale ale muncii distribuite. Pe baza unor studii recente (Eurostat, Microsoft, Gallup, Gartner, McKinsey), textul arată cum confuzia dintre prezență și performanță, productivity paranoia și proximity bias afectează echitatea, retenția și motivația angajaților. Concluzia centrală este că munca hibridă nu este o problemă de locație, ci una de leadership: organizațiile performante sunt cele care construiesc claritate, încredere și practici deliberate de colaborare, nu cele care controlează locul din care lucrează oamenii.

Autori: Dr. chim. Elena-Luminița ȘTIRBU și Dr. ing. Cosmin Știrbu

Rezumat:
Inteligența artificială este tot mai prezentă în industrie, dar impactul ei real depinde de cât de bine sunt puse la punct toate procesele din organizație. În acest articolul se arată că inteligența artificială nu rezolvă problemele de fond, ci ajută, accelerând ceea ce există deja: procesele. În această lucrare sunt prezentate exemple din producția de componente metalice și modul în care instrumente proprii, precum Q-Solver ajută la analiza cauzei rădăcină, reduc timpul de rezolvare a defectelor și susțin îmbunătățirea continuă.