Autor: Dr. Ing. Emil CIOBANU

Nota autorului:
Ne-am propus să abordăm comentariile referitoare la noua ediție a standardului ISO 9001, apărută în limba engleză, prin intermediul a două articole distincte.

Primul articol, publicat în revista Top Quality Management, nr. 21, din ianuarie 2026, a analizat partea din proiectul de standard ISO DIS 9001:2025 referitoare la capitolele: Introducere și Sistem de management al calității – Cerințe.

Al doilea articol, cel de față, este dedicat următoarelor elemente ale proiectului de standard:

• Anexa A (informativă) – Clarificarea structurii, terminologiei și clauzelor;
• Bibliografia.

Revizuirea ediției ISO 9001:2015 a parcurs, ca etapă finală, în noiembrie 2025, procesul de colectare a observațiilor asupra proiectului de standard ISO DIS 9001:2025, existând planificarea ca noua ediție a standardului, ISO 9001:2026, să fie publicată în septembrie 2026, sub egida International Organization for Standardization.

Autor: Drd. Dipl. Ing. Ec. Irina COICIU

Nota autorului:
Articolul analizează episoadele de ninsoare abundentă din 17–18 și 20–21 februarie 2026 ca studiu de caz privind maturitatea sistemică în fața unui risc previzibil. Fenomenele meteorologice sunt abordate ca perturbări sezoniere anticipabile, analizate prin prisma Business Continuity Management (BCM), pentru a evidenția modul în care astfel de situații pot genera efecte în lanț într-un ecosistem urban caracterizat prin interdependențe critice.

Pe baza unei abordări conceptuale fundamentate în literatura privind reziliența sistemică și infrastructurile critice, articolul examinează propagarea impactului de la infrastructura fizică (transport rutier și aeroportuar) către niveluri operaționale și percepționale, incluzând mobilitatea forței de muncă, lanțurile de aprovizionare și dimensiunea încrederii publice. Emiterea mesajului RO-ALERT și reacțiile asociate sunt analizate ca indicatori ai relației dintre procedură, legitimitate și coordonare operațională.

Rezultatele sugerează că diferența dintre conformitate formală și maturitate operațională devine vizibilă tocmai în gestionarea riscurilor recurente. Analiza comparativă a celor două intervale temporale indică faptul că adaptabilitatea și învățarea între episoade similare reprezintă indicatori relevanți ai rezilienței sistemice. Nu severitatea hazardului determină nivelul de reziliență, ci capacitatea sistemului de a anticipa proporțional, de a integra interdependențele externe și de a corela comunicarea cu intervenția efectivă. Articolul formulează implicații pentru organizațiile publice și private, subliniind importanța cartografierii dependențelor ecosistemice, a existenței marjelor operaționale și a mecanismelor de învățare organizațională.

Autori: Ing. Ec. Adelina Elena DOBRE și Ing. Ec. Lucreția RĂUȚ

Nota autorilor:
Eficiența proceselor de producție reprezintă o preocupare constantă pentru organizațiile orientate către performanță. În acest context, indicatorul Overall Equipment Effectiveness (OEE) oferă un cadru riguros pentru identificarea pierderilor și îmbunătățirea productivității. Articolul analizează conceptul pierderilor operaționale, clasificarea celor șase pierderi majore și metodele de măsurare și reducere a acestora, integrând bune practici din literatura de specialitate și din ghidurile moderne de implementare OEE.

Autor: Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae-George DRĂGULĂNESCU

Articolul semnat de prof. univ. dr. ing. Nicolae-George Drăgulescu analizează critic realitățile societății contemporane de consum și impactul acestora asupra comportamentului consumatorilor din România. Pornind de la evoluțiile economice și sociale de după 1989, autorul evidențiază modul în care expansiunea pieței libere și a publicității comerciale a transformat consumul într-un fenomen dominant, adesea stimulat emoțional și insuficient fundamentat pe nevoi reale. Textul subliniază importanța dreptului consumatorilor la informare corectă, educație și protecție, ca premise esențiale pentru decizii de achiziție responsabile și echilibrate.

Într-o abordare interdisciplinară, articolul explorează conceptele de „societate de consum” și „consumerism”, evidențiind atât dimensiunile lor economice și sociale, cât și riscurile asociate manipulării prin publicitate agresivă sau marketing înșelător. Autorul argumentează că lipsa educației consumatoriste și predominanța mesajelor publicitare provenite exclusiv de la furnizori contribuie la comportamente de cumpărare iraționale, orientate mai ales către preț sau statut social, în detrimentul calității și utilității reale a produselor și serviciilor.

În final, articolul propune o schimbare de paradigmă: formarea unui consumator rațional, informat și educat, capabil să evalueze critic oferta pieței și să respingă incitările artificiale la consum. Prin promovarea testării comparative, a informațiilor credibile provenite din surse independente și a educației continue, autorul susține necesitatea consolidării unei culturi a responsabilității în consum, benefică atât pentru indivizi, cât și pentru funcționarea sănătoasă a economiei și a societății.

Autor: Ema Claudia LEON

Articolul analizează impactul tot mai profund al inteligenței artificiale asupra funcției de Resurse Umane, evidențiind atât beneficiile legate de eficiență și decizii bazate pe date, cât și riscurile etice, juridice și organizaționale asociate utilizării algoritmilor în recrutare, evaluare sau retenția angajaților. Autorul subliniază că IA nu mai este doar un instrument tehnologic, ci un participant activ la procesul decizional, ceea ce impune transparență, supraveghere umană reală și responsabilitate managerială, în acord cu reglementările europene. În esență, textul argumentează că viitorul HR aparține liderilor capabili să integreze echilibrat tehnologia cu empatia și discernământul uman, transformând utilizarea IA într-un veritabil test de leadership și cultură organizațională.

Autor: Doru Nicolae Mirlea

Articolul explorează transformările profunde aduse de inteligența artificială în domeniul Resurselor Umane, evidențiind modul în care tehnologiile bazate pe date influențează recrutarea, evaluarea performanței și managementul retenției angajaților. Autorul arată că IA depășește rolul tradițional al tehnologiei administrative, devenind un factor activ în procesul decizional, capabil să identifice tipare, să genereze predicții și să sprijine strategii organizaționale mai eficiente. În același timp, sunt analizate implicațiile etice și juridice ale acestor practici, în special în contextul reglementărilor europene privind protecția datelor și utilizarea sistemelor AI cu risc ridicat.

Prin exemple practice și mini-studii de caz, articolul evidențiază atât beneficiile automatizării inteligente, cât și riscurile biasului algoritmic, ale deciziilor opace și ale reducerii dimensiunii umane a relațiilor organizaționale. Concluzia subliniază necesitatea unui echilibru între eficiența tehnologică și responsabilitatea umană, pledând pentru un model de leadership HR care combină competențele analitice cu empatia, transparența și discernământul etic, astfel încât inteligența artificială să devină un instrument de sprijin, nu un substitut al judecății umane.