Audit intern și extern

Auditul intern și extern reprezintă procesele prin care o organizație își evaluează activitățile și practicile pentru a asigura conformitatea cu standardele și reglementările aplicabile și pentru a îmbunătăți eficiența operațională. Auditul intern este efectuat de către o echipă din cadrul organizației sau și se concentrează pe îmbunătățirea internă a proceselor, în timp ce auditul extern este realizat de o terță parte independentă și are rolul de a valida obiectiv performanța și conformitatea organizației.

2. Originea auditului și evoluția sa

Auditul datează din antichitate, când oficialii din Egiptul antic și Imperiul Roman utilizau verificări pentru a preveni fraudele și a asigura corectitudinea administrării resurselor. Cu timpul, auditul a evoluat pentru a include analize complexe și abordări strategice, axate pe identificarea și gestionarea riscurilor și pe îmbunătățirea continuă a proceselor organizaționale.

3. Diferențe între auditul intern și extern

Deși ambele tipuri de audit au scopuri comune legate de evaluarea proceselor și conformității, există diferențe semnificative. Auditul intern este un instrument de management, focusat pe optimizarea proceselor și reducerea riscurilor, fiind adesea utilizat pentru a sprijini deciziile strategice. Auditul extern, pe de altă parte, este o evaluare independentă asupra proceselor și activităților operaționale, având o perspectivă independentă și contribuind la optimizarea performanței, la gestionarea riscurilor și la menținerea unei bune guvernanțe.

4. Abordări moderne în audit

Un aspect mai puțin cunoscut al auditului contemporan este utilizarea analizei predictive și a tehnologiei big data. Auditorii folosesc algoritmi avansați pentru a analiza volume mari de date și a descoperi modele care pot indica riscuri emergente. Aceasta aduce un plus de precizie și eficiență în audit, permițând identificarea rapidă a zonelor cu potențial de îmbunătățire.

5. Importanța colaborării între auditorii interni și externi

Colaborarea între auditul intern și cel extern poate aduce beneficii semnificative organizațiilor. De exemplu, schimbul de informații și perspective poate îmbunătăți identificarea riscurilor și poate optimiza planurile de audit. Deși auditul intern se axează pe analiza proceselor interne, iar auditul extern pe validarea rezultatelor, o relație de cooperare poate ajuta la dezvoltarea unei imagini de ansamblu mai clare și mai precise a performanței organizaționale.

6. Auditul ca instrument de creștere a valorii organizaționale

Auditul nu ar trebui perceput doar ca o metodă de verificare, ci și ca un instrument strategic de creștere a valorii organizaționale. Prin identificarea punctelor slabe și a oportunităților de îmbunătățire, auditul contribuie la alinierea proceselor la obiectivele de afaceri și la întărirea reputației pe piață. Aceasta conduce la un management mai informat și la o capacitate crescută de adaptare la schimbări.

7. Mituri și concepții greșite despre audit

Un mit des întâlnit este că auditul reprezintă doar o verificare pentru depistarea greșelilor și pentru sancționare. În realitate, auditul este un proces metodologic, sistematic și structurat care oferă recomandări valoroase pentru a îmbunătăți procesele și a reduce riscurile. De asemenea, auditul intern este uneori perceput ca fiind mai puțin obiectiv; totuși, acesta joacă un rol esențial în sprijinirea strategiei și guvernanței organizaționale.

8. Auditul și sustenabilitatea

Auditul intern se extinde dincolo de domeniul financiar, acoperind și aspecte legate de sustenabilitate și responsabilitate socială. Tot mai multe companii solicită audituri de sustenabilitate pentru a verifica modul în care politicile și practicile lor influențează mediul și comunitățile. Acest tip de audit oferă transparență și demonstrează angajamentul organizației față de principii etice și de protecție a mediului.

9. Provocările auditului în era digitală

Auditul modern se confruntă cu provocări legate de securitatea cibernetică, volumul mare de date și nevoia de a rămâne actualizat cu noile reglementări. Auditorii trebuie să fie pregătiți să gestioneze și să evalueze riscurile asociate cu digitalizarea și să adopte tehnologii avansate, precum automatizarea proceselor și analiza de date în timp real, pentru a menține eficiența și acuratețea auditului.

10. Instrumente și tehnici neconvenționale în audit

  • Analiza de date și auditul bazat pe Big Data: Utilizarea de software și algoritmi pentru a analiza volume mari de date permite auditorilor să identifice tipare, anomalii și deficiențe în datele organizației. Aceasta ajută la detectarea timpurie a riscurilor și a posibilelor fraude. Tehnologii precum analiza predictivă și inteligența artificială pot fi folosite pentru a obține o viziune aprofundată asupra performanței și conformității.
  • Auditul de tip Mystery Shopping: Folosit în special în sectoarele de retail, servicii sau financiar, această tehnică implică evaluarea unui serviciu sau produs de către o persoană anonimă, pentru a evalua calitatea serviciilor, respectarea procedurilor și experiența clienților. Este eficient pentru a descoperi deficiențe în interacțiunile directe cu clienții și în procesele operaționale.

11. Articole de interes în revista Top Quality Management

Mai jos regăsiți articolele din domeniul Auditului intern și extern publicate în revistă până în prezent:

În acest articol, veți descoperi cum auditul nu este doar o activitate de evaluare, ci un motor de inovație care adaugă valoare semnificativă. Aflați cum recomandările auditurilor pot transforma provocările în oportunități, crescând eficiența și consolidând reputația organizației dumneavoastră pe piață. Nu ratați ocazia de a transforma auditul intern într-un partener strategic al succesului!

Într-o lume a resurselor limitate, fiecare decizie contează! Articolul explorează provocarea esențială a auditorilor interni: alegerea cu înțelepciune a domeniilor de auditare și a celor ce merită să fie lăsate deoparte. Află cum o strategie bazată pe riscuri poate transforma auditurile dintr-o simplă formalitate într-un instrument valoros de sprijin pentru organizație, concentrându-se pe riscurile emergente și evitând risipa de resurse în zone cu risc scăzut!

Articolul abordează erorile frecvente în redactarea rapoartelor de audit intern și impactul acestora asupra deciziilor manageriale. Autoarea subliniază importanța unei prezentări corecte și clare, evidențiind cum omisiunile și ambiguitățile pot compromite utilitatea rapoartelor de audit. Se analizează cinci greșeli comune și se oferă soluții concrete pentru a îmbunătăți calitatea și relevanța rapoartelor de audit. Prin evitarea erorilor frecvente, cum ar fi omisiunile de detalii și subiectivitatea, organizațiile pot lua decizii mai bine fundamentate și pot sprijini implementarea eficientă a recomandărilor. Oferind un raport complet, obiectiv și clar, se facilitează luarea deciziilor corecte de către conducerea de vârf.

În acest număr al revistei, se continuă investigarea deficiențelor sistemului de control intern managerial în entitățile publice, așa cum sunt evidențiate de auditorii interni. Autoarea articolului pune accent pe aspectele critice legate de resursele umane, evidențiind provocările semnificative precum stabilirea eronată a drepturilor salariale, inadecvarea competențelor personalului și necorelarea atribuțiilor în fișele de post. Impactul acestor deficiențe este profund, afectând nu doar eficiența operațională, ci și moralul angajaților. Articolul oferă soluții concrete pentru îmbunătățirea practicilor de management, contribuind astfel la consolidarea integrității și eficienței administrației publice.

Articolul analizează importanța dezvoltării și implementării strategiei de audit intern conform standardului 9.2 din cadrul The Global Internal Audit Standards 2024, subliniind rolul esențial al conducătorului executiv al auditului intern (CAE) în acest proces. Strategia trebuie să fie aliniată cu obiectivele organizaționale și să includă viziunea pe termen lung, obiectivele strategice și inițiativele de sprijin, toate orientate spre îmbunătățirea performanței funcției de audit. În cadrul articolului, se detaliază un model de strategie care include analiza SWOT și analiza diferențelor, oferind o imagine de ansamblu asupra stării actuale a funcției de audit intern și identificând pașii necesari pentru alinierea acesteia cu obiectivele organizaționale. Acest model evidențiază rolul auditului intern în sprijinirea managementului și în maximizarea valorii adăugate pentru organizație.

Articolul detaliază strategia de audit intern și importanța acesteia în promovarea schimbării și îmbunătățirii guvernanței organizaționale. Sunt prezentate elementele cheie ale unei strategii eficiente de audit intern, aliniate cu cele mai bune practici internaționale. Autorul oferă exemple de implementare a acestei strategii în diverse contexte organizaționale​.

Articolul prezintă noul standard global de audit intern, care va intra în vigoare în 2025. Se discută despre schimbările semnificative în practici și cerințe pentru auditori, cum ar fi integrarea mai profundă a tehnologiilor digitale și alinierea la cerințele de sustenabilitate și guvernanță globală, oferind auditorilor interni noi provocări și oportunități​.

Metoda 5 WHYS este explicată ca un instrument eficient în auditul calității, utilizat pentru a identifica cauzele fundamentale ale problemelor. Aceasta implică întrebarea repetată “De ce?” pentru a ajunge la cauza principală a unei probleme, facilitând astfel îmbunătățirea proceselor​.

În acest articol se discută diverse metode utilizate pentru a obține date și informații relevante în cadrul auditului Sistemelor de Management ale Calității (SMC). Pe lângă prelevarea de mostre, se pune accentul pe tehnici statistice și non-statistice care ajută auditorii să evalueze eficiența proceselor și conformitatea cu standardele de calitate. Eșantionarea poate implica analiza documentației, observarea directă a proceselor sau interviuri cu personalul, toate având scopul de a oferi o imagine completă asupra performanței și conformității sistemului auditat.